Obiceiuri in Bucovina


Fără oamenii inimoşi din Bucovina nicio frumuseţe nu ar fi fost pusă în valoare pentru a ne bucura şi noi. Indiferent de vârstă, cei din regiune ţin la tradiţiile lor, de care sunt mândri şi pe care le promovează cu fiecare ocazie. De aceea petrecerea sărbătorilor în Bucovina, în special a celor de iarnă, este una dintre experienţele pe care nu trebuie să le ratezi într-o viaţă de român!
In Bucovina, Craciunul este sarbatoarea care se pastreaza, poate, mai mult decat in alte parti, fara mari abateri de la traditie. In preajma Craciunului, se recupereaza sau se restituie lucrurile imprumutate prin sat, deoarece se considera ca nu este bine sa ai lucruri imprumutate pe durata sarbatorilor de iarna.
In ziua de Ajun, femeile obisnuiesc sa ascunda fusele de la furca de tors sau sa introduca o piatra in cuptor, crezand ca indeparteaza, in acest fel, serpii din preajma gospodariei. In dimineata aceleiasi zile se obisnuia, pana de curand, ca femeia sa iasa afara, cu mainile pline de aluat, sa mearga in livada si sa atinga fiecare pom zicand: "cum sunt mainile mele pline cu aluat, asa sa fie pomii incarcati cu rod la anul".
Craciunul este un minunat prilej pentru infrumusetarea interioarelor taranesti, gospodinele punand, acum, sub stresini diverse plante aromate (ochisele, minta creata, busuioc, maghiran), plante ce raman expuse acolo o perioada indelungata din anul viitor, aspect ilustrat si in textul unei colinde bucovinene:

" Streasina de busuioc,
Sa va fie cu noroc. 
Streasina de maghiran,Sa va fie peste an.                                                                                   
Streasina de minta creata, 
Sa va fie pentru viata.
Streasina de bumbisor, 
Sa va fie de - ajutor,
La fete si la feciori
Si noua de sarbatori."

Datinile de Craciun sunt pregatite cu mult inainte, odata cu Postul Craciunului (15 noiembrie), cand incep sa se constituie cetele de colindatori si se invata colindele ce vor fi rostite in timpul marii sarbatori.
In Bucovina, colindatul este nu numai o datina ci, prin modul de organizare, a devenit o adevarata institutie, cu legi si reguli specifice. Copiii si tinerii se intrunesc, din timp, in grupuri de cate 6 persoane, pentru alcatuirea viitoarelor cete, selectia facandu-se in functie de categoria sociala, afinitatile personale, calitatile morale sau gradele de rudenie. Tot din timp se alege si conducatorul cetei - numit vataf, calfa sau turc - ce trebuie sa fie un bun organizator, sa aiba autoritate asupra tinerilor, sa aiba o conduita morala ireprosabila si sa fie un bun dansator.
Pregatirea mesei de ajun incepea in primele ore ale diminetii, cand gospodinele coceau colacii "rotunzi ca Soarele si Luna " si un colac special, numit "Creciun", frumos impodobit, impletit in forma cifrei opt, colac ce se pastra pana primavara, pentru a fi folosit in practicile inceputului de an agrar. 
Tot acum erau preparate douasprezece feluri de mancare de post (grau pisat si fiert, prune afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi, bors de bureti, fasole fiarta si "sleita" etc), precum si mancaruri din peste. Bucatele erau asezate pe masa din "casa cea mare", dupa ce pe aceasta se asternea cea mai frumoasa fata de masa. Uneori, sub fata de masa se punea fan, peste masa se petrecea un fir de stramatura rosie, legat sub forma de cruce, iar pe colturile mesei se asezau maciulii de usturoi. in mijlocul mesei se aseza un colac rotund iar in jurul sau se ordonau douasprezece farfurii in care se aflau cele douasprezece feluri de mancare. 

Seara, dupa trecerea preotului cu icoana, intreaga familie se primenea si se aseza la aceasta masa. Colindatul, insa, moment culminant al Craciunului, s-a pastrat cu multa acuratete in majoritatea comunitatilor bucovinene. Datina este deschisa de catre copii, care, in jurul pranzului, in grupuri mici, incep colindul, trecand, pe rand, pe la toate casele. In trecut, micii colindatori, inainte de a pleca sa vesteasca Nasterea lui Iisus, se strangeau in cete pentru a-si cere iertare unii de la altii.
Colindele rostite de Craciun sunt considerate ca cele mai vechi forme literare, la noi fiind atestate inca din Evul Mediu.
Dupa sarbatoarea Craciunului si a momentelor sarbatoresti de dupa acesta, taina sarbatorilor de iarna continua la Anul Nou sa strabata hotarul vremurilor, introducandu-l pe om intr-o alta lume, parca guvernata de fortele ascunse dar capabile sa influenteze cursul normal al vietii, inradacinandu-ne in mitul ancestral, legand punti nevazute intre om si cosmos, intre om si mediu, intre om si oameni. Fiecare dintre ceremonialuri are rolul de a transfigura mitic munca cotidiana (ocupatiile, mestesugurile, indeletnicirile casnice etc.) cat si etapele cruciale din evolutia biologica a indivizilor (nasterea, caratoria, moartea), in scopul sincronizarii si armonizarii lor cu marile ritmuri ale biocosmosului. 
In manifestarile legate de Anul Nou se integreaza cetele care umbla cu plugusorul, capra, ursi, corbi, bungheri, imparati, caiuti, jieni, codreni, babe si mosnegi, caldarari, papusari, miri si mirese, draci etc., care sunt cu mult mai bogate in continut.
Uratul cu plugusorul incepe in ajunul Anului Nou. Copiii umba cu plugusorul mic, un plug in miniatura, si isi procura clopote, talangi, bice si harapnice impodobite cu lana si ciucuri.
In afara de plugusor, de Anul Nou se practica nenumarate alte obiceiuri de catre cete de feciori sau chiar maturi. Tot procesul urarii de anul nou are un aspect complex de teatru popular, in care fiecare personaj isi are rolul, textul, costumul, masca si recuzita sa proprie, pe baza unei regii traditionale, care mereu se imbogateste chiar pana in actualitate. Facand o statistica a personajelor din cadrul uratorilor cunoscuti in judetul Suceava, ajungem la urmatoarea lista: capra, cerbul, ursul, calul, paunul, strutul, gaina, turca, anul nou su anul vechi, babele, mosii, tiganii, mocanasii, dracii, turcii, cazacii, harapii, bumbierii, imparatii, generalii, pandurii, haiducii, damele, miri si mirese, doctori, boieri, negustori etc.

Ce poate fi mai frumos decat un Craciun departe de valtoarea oraselor, intr-un loc in care ninsoarea pare sa nu se mai opreasca, grupurile de colindatori trec pe la fiecare casa, bucatele traditionale sunt asezate pe masa, iar bradul impodobit isi asteapta cadourile? Imaginea perfecta a unui Craciun desprins, parca, din basmele copilariei noastre este de fapt realitatea satelor din mediul rural.
Moldova si Bucovina sunt printre regiunile in care traditiile si obiceiurile acestei sarbatori se pastreaza inca cu sfintenie.
Iata cateva dintre secretele culinare ale Craciunului petrecut departe, printre troienele de zapada, in pensiunile si casele micute si primitoare din inima Moldovei si a Bucovinei:
•    In Moldova si Bucovina, oamenii postesc pana la Craciun, iar bucatele traditionale “de fruct” (pe baza de carne) sunt asezate pe prispa, sub fereastra, fara ca cineva sa se atinga de ele.
•    Sarmalele traditionale moldovenesti, borsul acru moldovenesc, rasolul moldovenesc cu hrean (carne fiarta de porc, pui sau vita cu smantana si sos de hrean), cozonacii si ciorba de bors cu costita afumata sunt doar cateva dintre preparatele traditionale zonei Moldovei.
•    Sarmalele contin afumatura si un sos special, din bulion, bors, zeama de carne, lapte si vin, fiind servite neaparat cu smantana.
•    Gospodinele prepara cozonaci cu nuca macinata, stafide, cacao si mac.
•    Chisca este specifica atat zonei Moldovei, cat si Bucovinei, fiind un mat de porc umplut cu orez si carne tocata, fiert si apoi prajit.
•    In ambele zone se pregatesc de Craciun si colaci rotunzi, pe care oamenii ii asemuiesc Soarelui si Lunii, dandu-le, astfel, puteri magice.
•    In ultimele zile de post, bucovinenii gatesc mancaruri de post, sfintite apoi in noaptea de Ajun de preotul satului. Printre preparatele pentru Craciun se numara zeama de carne cu tocmagi (taitei), raciturile din carne de cocos, tochitura bucovineana (carnati de porc prajiti, cotlet de porc prajit, branza de oaie, ochiuri si mamaliga), carne cu hrean si smantana, carnati afumati, jambon afumat, cozonac cu nuca si mac si o prajitura specifica, cu malai.
SURSA: gastropedia.ro

Rezervati un apartament